TELEORMANUL NOU

Procesul Tel Drum, în care Liviu Dragnea și alți inculpați sunt judecați pentru fapte de corupție și fraude cu fonduri europene, cu un prejudiciu estimat la peste 100 de milioane de lei, a fost reluat la Tribunalul București. În noua etapă procedurală, avocații au invocat un alt motiv de nulitate a probelor: presupusa implicare a unor „echipe operative” mixte formate din procurori DNA și ofițeri SRI.

În perioada 2016–2019, când Liviu Dragnea conducea Partidul Social Democrat, Curtea Constituțională a României a pronunțat mai multe decizii cu impact asupra anchetelor penale.

Până în 2016, interceptările telefonice din dosarele de corupție se realizau în baza mandatelor emise de judecători, în temeiul legislației privind siguranța națională, întrucât corupția era considerată risc la adresa securității statului și era inclusă în Strategia Națională de Apărare aprobată de CSAT.

Ulterior, CCR a decis:

• Decizia 51/2016 – a declarat neconstituțională participarea SRI în dosarele penale în calitate de „alte organe specializate ale statului”;
• Decizia 26/2019 – a constatat neconstituționalitatea protocoalelor încheiate între parchete și SRI;
• Decizia 55/2020 – a stabilit că înregistrările obținute pe mandate de siguranță națională nu pot fi folosite ca probe în procese penale.

Ca efect, numeroase dosare de corupție au pierdut probe importante, fie în camera preliminară, fie în căi extraordinare de atac.

Parcurs dificil al dosarului Tel Drum

Procedura de cameră preliminară în dosarul Tel Drum a fost suspendată timp de 1 an, 7 luni și 12 zile, perioadă în care Înalta Curte de Casație și Justiție a analizat legalitatea unor mandate de interceptare puse în executare cu sprijinul SRI.

Este vorba despre 31 de mandate de interceptare emise în perioada 29 august 2007 – 17 august 2009 în baza legislației privind siguranța națională. La 29 mai 2025, instanța supremă a constatat nelegalitatea acestora și a exclus probele rezultate.

Noua strategie a apărării: „echipe operative” DNA-SRI

La reluarea procedurii, pe 20 februarie 2026, avocații inculpaților au solicitat instanței să ceară lămuriri de la DNA și SRI privind modul de cooperare dintre cele două instituții și existența unor eventuale echipe operative comune.

Solicitările au vizat: precizarea activităților desfășurate de SRI în baza mandatelor de supraveghere tehnică; clarificări privind aplicarea protocolului DNA-SRI din 4 februarie 2009; verificări privind existența unor echipe operative mixte în anchetă; atașarea altor dosare penale conexe și a unor expertize contabile.

Apărarea încearcă astfel să obțină anularea altor probe sau reluarea unor acte procesuale.

Acuzațiile din dosar

Liviu Dragnea a fost trimis în judecată la 17 octombrie 2022 pentru constituirea unui grup infracțional organizat; abuz în serviciu; fapte comise în perioada 2001–2017 privind atribuirea preferențială a unor contracte către Tel Drum SA.

Potrivit rechizitoriului, prin aceste mecanisme ar fi fost obținute fraudulos fonduri europene și fonduri naționale.

Prejudiciul invocat de procurori

În documentele de acuzare sunt menționate sume considerabile:

• 5.742.872 lei – prejudiciu privind abuzul în serviciu legat de proiectul DJ 506;
• 62.482.442 lei – valoarea integrală a proiectului, reținută ca prejudiciu în dosarul privind fonduri europene;
• 1.229.388 lei – prejudiciu din evaziune fiscală.

De asemenea, statul român s-a constituit parte civilă cu sume de:

• 109.034.185 lei pentru contractul de lucrări nr. 169/30.10.2009;
• 55.977.541 lei pentru contractul nr. 59/30.07.2010.

ANAF s-a constituit parte civilă separat cu suma de 1.229.388 lei.

Reluarea procedurii de cameră preliminară arată că dosarul Tel Drum este încă departe de o judecată pe fond finalizată. După ani de excepții procedurale, contestații și probe anulate, cauza rămâne unul dintre cele mai complexe și întinse dosare de corupție deschise pe numele fostului lider PSD care nu are clarificare.